Una dintre cele mai populare, dar și riscante, categorii de instrumente financiare care, datorită caracteristicilor specifice, atrage investitori din întreaga lume. Află cum funcționează Contractele pentru diferență.

Contractele pentru diferență (CFD) sunt instrumente financiare populare care permit investitorilor să profite de diferențele de curs valutar ale mai multor tipuri de active, cum ar fi acțiuni, indici, valute, mărfuri sau criptomonede (acestea fiind activele de bază). CFD-urile permit investitorilor să acceseze piețe și active care altfel ar fi dificil de accesat sau disponibile doar pentru un grup select de investitori. CFD-urile facilitează tranzacționarea întrucât nu presupun deținerea efectivă a unui anumit activ, ceea ce reduce costurile de obținere sau de expunere la un anumit activ. De exemplu, costurile legate de transportul și depozitarea anumitor mărfuri – cum este petrolul sau gazul natural.
Atunci când investește în CFD-uri, un investitor nu cumpără un activ real, ci încheie un acord (contract) cu brokerul pentru diferența dintre prețul de cumpărare și prețul de vânzare al unui anumit activ suport. Dacă investitorul crede că prețul unui activ va crește, poate intra într-o poziție de „cumpărare”. Dacă prețul crește efectiv – investitorul câștigă din tranzacție. Dacă un investitor crede că prețul va scădea, poate intra într-o poziție de „vânzare” și poate profita din scăderea prețului.
Cu toate acestea, trebuie amintit că CFD-urile sunt instrumente cu risc ridicat și investiția în acestea necesită o analiză aprofundată a pieței și cunoașterea riscurilor aferente. De aceea este atât de important să înțelegem exact cum funcționează CFD-urile și ce riscuri implică.

În urma unei analize făcute de către Autoritatea Europeană pentru Titluri de Valoare și Piețe (ESMA), s-a observat creșterea puternică a numărului de tranzacții cu CFD-uri realizate în UE, precum și a nivelului pierderilor în tranzacționarea acestor contracte. Astfel, ESMA a emis o decizie în 2018 prin care impune tuturor furnizorilor de CFD-uri în UE să comunice clar nivelul pierderilor înregistrate pe conturile clienților lor de retail, cu mențiunea că aceste informații trebuie actualizate trimestrial.
Câteva rezultate ale clienților de retail care investesc în CFD-uri în anumite țări din UE:

  • Polonia: Aproximativ 79% dintre investitori au raportat pierderi în 2016 și 2017, cu o medie per cap de locuitor de 10 060 PLN în 2016 și 12 156 PLN în 2017.
  • Franța: Peste 89% dintre investitori au pierdut bani între 2009 și 2013, cu o pierdere medie de 10 887 EUR.
  • Portugalia: Pierderile totale ale investitorilor s-au ridicat la 66,8 milioane EUR în 2016 și 47,7 milioane EUR în 2017.
Levierul financiar

Un aspect semnificativ care distinge CFD-urile de alte instrumente financiare este posibilitatea de tranzacționare cu efect de levier financiar. Aceasta este o funcționalitate care permite unui investitor să încheie tranzacții pentru sume care depășesc capitalul deținut efectiv. Acest lucru poate crește expotențial rentabilitatea unei anumite investiții, dar poate amplifica și pierderea dacă o investiție nu evoluează conform așteptărilor. Este important ca investitorii să ia în considerare cu atenție riscurile și beneficiile potențiale ale utilizării efectului de levier în deciziile lor de investiții.

Exemplu:
Un investitor dorește să cumpere aur în valoare de 20 000 EUR. Levierul financiar al acestui activ este de 1:20 (5%), ceea ce înseamnă că trebuie să depună în contul de investiții doar 5% din valoarea tranzacției pentru a o deschide, adică 1 000 EUR. Aceasta înseamnă că investitorul a intrat într-o tranzacție cu o valoare de 20 000 EUR, având în contul de investiții doar echivalentul a 1 000 EUR.
Dacă prețul CFD-ului pe aur crește, oferind investitorului un profit de 200 EUR, aceasta va avea ca rezultat o rată de rentabilitate de 20% din suma investită de 1000 EUR. Fără efectul de levier de 1:20, investitorul ar fi trebui să aibă 20 000 EUR în cont și același profit posibil de 200 EUR ar însemna o rentabilitate de 1%. Datorită utilizării efectului de levier, ratele de rentabilitate a investiției pot fi mai mari cu o contribuție mai mică a investitorului. Cu toate acestea, efectul de levier este o sabie cu două tăișuri. În cazul scăderii prețului aurului, unde avem în vedere rezultatul tranzacției -200 EUR, investitorul pierde 20%, iar din 1000 EUR îi mai raman doar 800 EUR.

Depozitul de garanție

Depozitul de garanție, adesea cunoscut ca marjă, este suma pe care un investitor trebuie să o depună pentru a deschide o poziție pe un activ CFD. Este direct legat de utilizarea efectului de levier. Reprezintă un anumit procent, din valoarea unui contract, iar investitorul trebuie să depună echivalentul în bani în contul său de investiții pentru a obține expunere la o valoare mai mare a tranzacției, unde diferența dintre depozitul de garanție și valoarea totală a tranzacției este acoperită de un broker. În cazul în care un investitor pierde, brokerul poate deduce din marjă suma corespunzătoare pierderilor.
Mărimea marjei depinde de mărimea poziției și de riscul asociat unui anumit activ. De exemplu, pentru activele mai riscante, cum ar fi criptomonedele, cerința de marjă poate fi mai mare decât pentru cele mai puțin riscante, cum ar fi acțiunile.

Ordine de închidere (Stop Loss)

Ordinele de închidere, cunoscute și ca Stop Loss, ar trebui să fie o parte importantă a unei strategii de investiții. Acestea sunt folosite pentru a proteja capitalul investitorului și pentru a minimiza riscul de a pierde o sumă mare de bani.
Ordinele Stop Loss închid automat o poziție deschisă atunci când prețul unui activ atinge un nivel prestabilit. Este setat personal de către investitori și poate fi schimbat, în funcție de situația pieței.
Datorită ordinelor de închidere, un investitor poate limita pierderile dacă prețul unui anumit activ nu evoluează conform așteptărilor. Aceste ordine sunt deosebit de importante pe piețele care sunt caracterizate de volatilitate ridicată și incertitudine, cum ar fi Forex și piețele de mărfuri.
De notat este faptul că ordinele de închidere nu reprezintă o garanție a lipsei de pierderi, deoarece pot fi executate doar la un preț mai mic decât prețul de deschidere al tranzacției.

Ordinele similare cu Stop Loss sunt cele de Take Profit, care închid o poziție deschisă atunci când prețul atinge un nivel de profit prestabilit de investitor. Datorită acestui fapt, nu este nevoie să verifici constant cotațiile și, de asemenea, ajută la respectarea strategiei de investiții adoptate anterior și previne suprasolicitarea pozițiilor cauzată de lăcomie (puteți citi mai multe despre emoțiile care însoțesc investitorii și despre cum să le faceți față aici).

Pe scurt, CFD-urile sunt instrumente financiare care permit investitorilor să obțină profit în cazul unor modificări ale prețului unui anumit activ suport, fără a-l deține efectiv. Un element important al investiției în CFD-uri sunt ordinele de închidere (Stop Loss), care permit investitorilor să limiteze potențialele pierderi, precum și levierul financiar, care poate multiplica profiturile sau pierderile potențiale.

Trebuie avut în vedere întotdeauna că CFD-urile sunt mai riscante decât alte tipuri de active, așa că înainte de a investi, este necesar să înțelegi temeinic cum funcționează și care sunt riscurile la care te expui.