Când investești într-o companie, rezultatele financiare ale acesteia trebuie să fie singurul lucru care contează? Pentru unii investitori, răspunsul este NU. Aceștia ar putea dori să afle și cum tratează compania angajații, ce impact are asupra mediului, dacă managementul său este transparent sau dacă practicile sale de afaceri sunt în concordanță cu valorile lor personale.
Acesta este ceea ce numim ESG.
ESG este un acronim care înseamnă „Environmental, Social and Governance” (mediul înconjurător, social și guvernanță) – trei grupe de factori care pot fi folosiți pentru a evalua companiile și investițiile dincolo de indicatorii financiari tradiționali. Aceștia pot ajuta investitorii să identifice riscuri suplimentare, să compare companiile și să decidă ce afaceri sau sectoare doresc – sau nu doresc – să includă în portofoliile lor.
Este important de menționat că ESG nu oferă o definiție universală a ceea ce înseamnă „etic”. Investitorii pot avea priorități și valori diferite. În schimb, factorii ESG oferă o modalitate structurată de a examina aspecte care, altfel, ar fi dificil de integrat într-o decizie de investiție.
De la investițiile etice la ESG
Ideea de a lua în considerare valorile atunci când se investește este mai veche decât termenul ESG în sine. Investițiile moderne responsabile din punct de vedere social, sau Socially responsible investing (SRI), au câștigat importanță în anii 1960 și 1970. Unul dintre cele mai notabile exemple ale acestora a fost campania împotriva segregării rasiale din Africa de Sud. În anii 1970 și 1980, unii investitori și instituții au căutat să-și retragă investițiile din companiile care aveau legături cu regimul segregării rasiale.
De-a lungul timpului, ideea a evoluat de la simpla excludere a anumitor companii sau industrii către analiza unei game mai largi de factori de mediu, sociali și de guvernanță. Termenul ESG – Environmental, Social and Governance (Mediul înconjurător, Social și Guvernanță) – s-a impus în lumea financiară la începutul anilor 2000, în special prin inițiativa „Who Cares Wins” din 2004.
Întrebarea fundamentală care stă la baza acesteia rămâne însă aceeași: ar trebui investitorii să ia în considerare modul în care funcționează o companie și nu doar cât de mult câștigă?
Evenimentele recente arată cum astfel de considerente pot influența atitudinile față de companii. După ce Rusia a invadat Ucraina în 2022, întreprinderile s-au confruntat cu presiuni din partea investitorilor, a clienților și a publicului cu privire la continuarea activității lor în Rusia. Conform unui studiu realizat de Yale School of Management, peste 1.000 de companii au anunțat public că își reduc operațiunile din Rusia dincolo de minimul impus de sancțiuni.
Problemele de mediu au devenit, de asemenea, din ce în ce mai vizibile – de la amprenta de carbon a proceselor de producție și utilizarea energiei regenerabile până la ambalaje și sustenabilitatea lanțurilor de aprovizionare.
ESG – așa cum s-a menționat mai sus – încearcă să organizeze astfel de aspecte în trei categorii generale.
E – Environment (Mediul înconjurător)
Componenta de mediu a ESG se referă la impactul unei companii asupra mediului natural și la riscurile de mediu cu care se confruntă. Investitorii pot lua în considerare emisiile de gaze cu efect de seră, consumul de energie și apă, deșeurile, poluarea sau impactul activităților unei companii asupra ecosistemelor.
De exemplu, un producător poate reduce emisiile prin îmbunătățirea proceselor de producție, trecerea la energie regenerabilă sau investirea în tehnologii cu emisii reduse. O altă companie ar putea să-și reproiecteze produsele sau ambalajele pentru a reduce deșeurile și consumul de materii prime.
Pentru un investitor, acest lucru poate ajuta la găsirea răspunsurilor la întrebări precum:
Cât de expusă este compania la riscuri de mediu sau legate de climă – și ce măsuri ia pentru a le gestiona?
S – Social
Pilonul social analizează modul în care o companie interacționează cu oamenii – inclusiv angajații, clienții, furnizorii și comunitățile locale. Acest lucru poate include condițiile de muncă, sănătatea și siguranța angajaților, drepturile omului, diversitatea, standardele de muncă în lanțurile de aprovizionare, protecția datelor și siguranța produselor.
Investitorii ar putea analiza dacă o companie asigură condiții de muncă sigure, respectă drepturile angajaților sau dispune de sisteme pentru a preveni munca forțată sau munca copiilor în lanțul său de aprovizionare. De asemenea, aceștia pot lua în considerare modul în care compania tratează clienții și le protejează datele cu caracter personal.
G – Guvernanță
Pilonul de „Guvernanță” se referă la modul în care o companie este gestionată și controlată. Acesta poate include independența consiliului de administrație, remunerația conducerii executive, drepturile acționarilor, situația contabilă, etica în afaceri, politicile anticorupție, conflictele de interese și transparența.
O contabilitate transparentă, o supraveghere independentă și reguli clare pentru evitarea conflictelor de interese pot reduce anumite riscuri. Pe de altă parte, o guvernanță slabă poate crește probabilitatea apariției unor scandaluri, fraude, probleme de reglementare sau decizii care favorizează conducerea în detrimentul acționarilor.
Cum pot investitorii să utilizeze criteriile ESG?
Criteriile ESG nu trebuie să înlocuiască analiza financiară tradițională. În schimb, ele pot oferi investitorilor un nivel suplimentar de informații. Un investitor care analizează o companie ar putea examina creșterea veniturilor, profitabilitatea, datoriile și evaluarea acesteia – și apoi să ia în considerare factorii ESG care ar putea afecta perspectivele sale pe termen lung.
De exemplu, emisiile ridicate ar putea genera costuri suplimentare în cazul în care reglementările de mediu devin mai stricte. Condițiile precare de muncă ar putea duce la fluctuația personalului, greve sau afectarea reputației. O guvernanță corporativă deficitară ar putea spori riscul de fraudă sau de alocare ineficientă a capitalului.
Criteriile ESG pot fi utilizate și ca instrument de selecție. Un investitor ar putea decide să excludă anumite sectoare de activitate sau companii care nu îndeplinesc anumite criterii.
O altă abordare este selecția „best-in-class”, în cadrul căreia investitorii caută companii cu profiluri ESG mai solide în comparație cu alte întreprinderi din același sector.
Analiza ESG poate servi, prin urmare, mai multor scopuri:
- identificarea riscurilor suplimentare,
- compararea companiilor,
- selectarea investițiilor
- sau constituirea de portofolii în conformitate cu criterii specifice de sustenabilitate.
Ratingurile ESG – Poate fi măsurată responsabilitatea?
Cum măsoară investitorii de fapt criteriile ESG? Un instrument este ratingul ESG.
Furnizorii specializați analizează datele corporative și atribuie companiilor scoruri sau ratinguri ESG. Cu toate acestea, nu există un sistem universal unic. Furnizorii utilizează metodologii, indicatori și ponderări diferite, astfel încât aceeași companie poate primi evaluări diferite. Prin urmare, un rating ESG ar trebui tratat mai degrabă ca un instrument analitic decât ca un verdict definitiv cu privire la faptul dacă o companie este „bună” sau „rea”.
Printre cele mai cunoscute sisteme se numără:
Ratingurile ESG MSCI – MSCI evaluează companiile pe o scară de la AAA la CCC, analizând cât de bine gestionează acestea riscurile și oportunitățile de sustenabilitate relevante din punct de vedere financiar, în comparație cu alte companii din același sector. MSCI raportează că acoperă peste 17.000 de emitenți și aproximativ 999.000 de titluri de valoare la nivel mondial .
Ratingurile de risc ESG Morningstar Sustainalytics – Măsoară expunerea unei companii la riscuri ESG semnificative și eficiența cu care sunt gestionate aceste riscuri. Companiile sunt grupate în cinci categorii de risc, de la neglijabil la sever. Sustainalytics raportează o acoperire de peste 16.000 de companii .
Scorul ESG al S&P Global – Utilizează Evaluarea sustenabilității corporative și alte date pentru a evalua companiile în ceea ce privește aspectele de mediu, sociale și de guvernanță. S&P Global raportează o acoperire a datelor ESG pentru aproximativ 13.000 de companii .
CDP (Carbon Disclosure Project) – Se concentrează în principal pe oferirea informațiilor de mediu, precum schimbările climatice, securitatea aprovizionării cu apă și pădurile. În 2024, peste 24.800 de companii au oferit date de mediu prin intermediul CDP .
ETF-urile și indicii ESG – Poți investi în conformitate cu valorile tale?
Investitorii nu trebuie neapărat să selecteze singuri companiile individuale. Există, de asemenea, ETF-uri bazate pe criterii ESG sau de sustenabilitate.
Indicii ESG reprezintă o altă modalitate de a aplica aceste criterii pe piețele financiare: de obicei, aceștia selectează, exclud sau ponderă companiile în conformitate cu reguli specifice de mediu, sociale și de guvernanță.
ETF-urile pot urmări astfel de indici, oferind investitorilor expunere la un portofoliu construit în conformitate cu aceste criterii. De asemenea, acestea se pot concentra pe teme specifice de sustenabilitate.
Cu toate acestea, un „ETF ESG” nu înseamnă că fiecare companie pe care o deține va corespunde definiției personale a fiecărui investitor privind o afacere etică. Portofoliul depinde de metodologia și criteriile utilizate de fond sau de indicele său de referință. Prin urmare, investitorii ar trebui să privească dincolo de eticheta ESG și să examineze metodologia fondului, excluderile, deținerile și obiectivul de investiții.
Autoritățile de reglementare au răspuns, de asemenea, la preocupările legate de afirmațiile privind sustenabilitatea care ar putea fi înșelătoare. Conform orientărilor ESMA introduse în 2024, fondurile care utilizează termeni legați de ESG sau de sustenabilitate în denumirile lor trebuie, în general, ca cel puțin 80% din investițiile lor să îndeplinească caracteristicile de mediu sau sociale sau obiectivele de investiții sustenabile asociate strategiei lor .
Investițiile ESG în prezent
Investițiile sustenabile au devenit o componentă semnificativă a pieței de investiții. Potrivit Morningstar, activele în fonduri deschise și ETF-uri sustenabile la nivel global au depășit 3,9 trilioane USD la sfârșitul anului 2025.
Cu toate acestea, creșterea nu este garantată. Fondurile sustenabile la nivel globale au înregistrat ieșiri nete de aproximativ 84 de miliarde de dolari în 2025, după ce în 2024 au înregistrat intrări de 38 de miliarde de dolari. A fost primul an de răscumpărări globale anuale de când Morningstar a început să monitorizeze acest segment în 2018 .
Care sunt riscurile investițiilor ESG?
Utilizarea criteriilor ESG nu elimină riscul investițional. Strategiile orientate către ESG prezintă, de asemenea, provocări proprii:
Nu există un standard ESG unic
Nu există o metodologie universală pentru ratingurile ESG. Diferiți furnizori utilizează date, criterii și ponderi diferite, ceea ce înseamnă că aceeași companie poate primi scoruri foarte diferite.
„Greenwashing”
Companiile sau produsele de investiții se pot prezenta ca fiind mai sustenabile decât sunt în realitate. O etichetă ESG, „verde” sau „sustenabilă” nu îi spune investitorului, prin ea însăși, exact ce deține un fond sau cât de stricte sunt criteriile acestuia.
Riscul de reglementare
Reglementările ESG continuă să evolueze, în special în Europa și în Statele Unite. Noile definiții, informații de furnizat sau regulile fondurilor pot afecta companiile și produsele de investiții.
Complexitate analitică mai mare
Evaluarea factorilor ESG necesită date și analize suplimentare. Informațiile pot fi, de asemenea, incomplete sau dificil de comparat între companii, ceea ce face analiza investițiilor mai complexă.
Riscul de concentrare și diversificare
Excluderea companiilor sau a unor sectoare întregi pe baza criteriilor ESG poate reduce diversificarea sau poate crea o expunere mai mare la anumite sectoare.
Ratingurile ESG se pot modifica
Ratingurile se pot modifica ca urmare a apariției unor informații noi, a modificărilor legislative, a controverselor corporative sau a modificărilor aduse metodologiei unui furnizor. Prin urmare, investitorii ar trebui să înțeleagă nu numai scorul unei companii, ci și ce anume măsoară acesta și cum este calculat.
Criteriile ESG nu garantează randamente mai bune
Un rating ESG ridicat nu face automat dintr-o companie o investiție bună. Prețurile sunt în continuare influențate de profituri, evaluări, rate ale dobânzii, condiții economice și mulți alți factori. Criteriile ESG pot completa analiza unei investiții, dar nu pot elimina riscul de piață și nici nu pot garanta randamente pozitive.
Deci, poate investiția să fie etică?
Cu siguranță poate fi mai aliniată la valorile unui investitor. ESG oferă investitorilor instrumente pentru a pune întrebări la care indicatorii financiari tradiționali, luați separat, s-ar putea să nu ofere răspunsuri: Cum afectează această companie mediul înconjurător? Cum tratează oamenii? Cum este guvernată? Ce riscuri legate de sustenabilitate ar putea afecta activitatea sa în viitor?
Ratingurile, indicii ESG și ETF-urile axate pe ESG au facilitat integrarea acestor considerente în deciziile de investiții. Însă nu există un scor ESG universal care să poată decide, în numele unui investitor, dacă o investiție este etică.
În cele din urmă, ESG este cel mai bine înțeles ca un cadru suplimentar de analiză. Acesta poate ajuta investitorii să privească dincolo de situațiile financiare, să identifice riscuri care altfel ar putea fi trecute cu vederea și să aleagă investiții care reflectă mai fidel prioritățile lor.
Și aceasta este, probabil, ideea cea mai importantă din spatele investițiilor responsabile: să știi nu doar în ce investești, ci și să înțelegi cum funcționează de fapt companiile din spatele investițiilor tale.
Întrebări frecvente
Ce este ESG?
ESG înseamnă „Environmental, Social and Governance” (mediul înconjurător, social și guvernanță). Este un cadru utilizat pentru a evalua companiile și investițiile pe baza impactului asupra mediului, a relațiilor cu angajații, clienții și comunitățile sau a practicilor de guvernanță corporativă. Factorii ESG pot completa analiza financiară tradițională, oferind informații suplimentare despre potențialele riscuri și oportunități.
Cum pot investitorii să evalueze companiile folosind criteriile ESG?
Investitorii pot analiza ei înșiși factorii de mediu, sociali și de guvernanță sau pot utiliza ratingurile ESG furnizate de organizații precum MSCI, Morningstar Sustainalytics, S&P Global și CDP. Deoarece furnizorii utilizează metodologii diferite, aceeași companie poate primi evaluări ESG diferite, astfel încât ratingurile ar trebui tratate ca unul dintre numeroasele instrumente analitice.
Cum poți investi în conformitate cu criteriile ESG?
Pe lângă selectarea companiilor individuale, investitorii pot utiliza ETF-uri care urmăresc indici axați pe ESG sau strategii de sustenabilitate. Astfel de indici pot selecta, exclude sau pondera companiile în funcție de criterii ESG specifice. Investitorii ar trebui să verifice întotdeauna metodologia, excluderile și deținerile unui anumit fond, în loc să se bazeze doar pe eticheta ESG.
Sunt investițiile ESG sigure?
Criteriile ESG nu fac ca o investiție să fie în mod inerent mai sigură și nu garantează randamente pozitive. Investițiile ESG implică riscurile obișnuite asociate piețelor financiare, precum și provocări specifice, cum ar fi metodologiile de evaluare inconsecvente, „greenwashing-ul”, modificările legislative și o diversificare potențial mai redusă a portofoliului. Prin urmare, investitorii ar trebui să ia în considerare atât riscurile financiare, cât și cele legate de criteriile ESG înainte de a lua o decizie de investiție.